Bijuteriile comune care pătează pielea

            Îmi plac accesoriile. Nu am mania altor femei de a colecționa zeci de pantofi, rar mi se întâmplă să ies dintr-un magazin de haine cu o plasă de cumpărături în mână – fiindcă găsesc cu greu ceva care să îmi placă și nici la capitolul produse cosmetice deținute nu am încercat niciodată să dobor vreun record, însă când vine vorba despre accesorii… ei, aici îmi amintesc de un prieten de-al meu care, glumind, mi-a declarat că am adevărate comori ale piraților în „cuferele” (a se citi: cutiile cu bijuterii) mele.

            Cu toate acestea, nu consider obligatoriu ca lucrurile care îmi înfrumusețează o ținută să fie făcute din metale prețioase. La urma urmei, ar fi însemnat să investesc o adevărată avere pentru a deține numărul de coliere, cercei și inele pe care le-am cumpărat de-a lungul timpului, dacă ele ar fi fost făcute din aur (care oricum nu-mi place) sau argint.

            În general, nu întâmpin probleme cu gablonzurile pe care le dețin, însă cred că fiecare dintre noi a avut de-a face la un moment dat cu situația neplăcută în care s-a trezit că un anumit accesoriu i-a pătat pielea.

            Fie că vorbim despre un lanț sau un colier care a lăsat o dungă în jurul gâtului sau pe piept, o pereche de cercei care a lăsat o urmă după ce a fost scoasă sau un inel care vi-a înverzit sau înnegrit degetul, nu disperați! Obiectul nu trebuie să fie ocolit și cu siguranță nu are de ce să ajungă la coșul de gunoi.

            Vă voi prezenta în continuare câteva dintre obiectele care mi-au ridicat probleme recent, fiindcă este vară și, inevitabil, transpirăm, fapt ce ridică riscul ca orice material care nu este prețios sau inoxidabil să ne creeze neplăceri.

Inculpații:

            În general, e bine să știți că nu trebuie să aveți prejudecăți. Am avut aceste probleme atât cu obiecte luate de la buticuri obscure de la colțul străzii, cât și cu lucruri cumpărate de la magazine de specialitate, pe care nu am plătit tocmai puțin.

            De exemplu, colierul cu pietre transparente este luat de la Meli Melo. Lanțul auriu a început să îmi înnegrească gâtul pe timpul verii, deși îl purtasem fără probleme în sezonul rece.

            Cel albastru este luat dintr-un magazin cu specific oriental și nu pot spune exact din ce este făcut – lemn sau os –, ideea este că biluțele acelea rotunde care se duc până în spate la închizătoare sunt vopsite albastru și la fel de albastru îmi fac gâtul de câte ori îl port.

            Nu în ultimul rând, inelul este făcut dintr-un metal ordinar, însă sunt atașată de el pentru că este un suvenir cumpărat din prima mea vacanță în afara țării. Îmi aduce mereu aminte de săptămâna petrecută în Budapesta, așa că nu aș renunța la el pentru nimic în lume, chiar dacă argintiul a dispărut de pe el, iar interiorul îmi înnegrește degetul.

Așa că am conceput următorul plan de luptă:

Aveți nevoie de:

1. Bijuteriile care vă creează probleme.

2. Un ziar (cu care să acoperiți suprafața de lucru pe care lucrați).

3. Lac incolor pentru unghii (eventual, în funcție de ceea ce vopsiți, ojă albă și aurie/argintie).

Colierul cu lanț auriu nu și-a schimbat culoarea semnificativ, așa că m-am hotărât să folosesc doar procedura prin care să îmi protejez pielea în viitor împotriva pătării.

La fel am făcut și pentru partea cu mărgele rotunde albastre.

Ce am făcut propriu-zis?

- Am așezat ziarul (în cazul meu, un catalog promoțional primit prin poștă) pe un scaun;

- Am întins colierul pe el și am început să acopăr toată suprafața expusă a părții care îmi creează probleme, cu lacul incolor.

- Am așteptat să se usuce, după care am întors medalionul pe cealaltă față, acoperind-o și pe aceasta cu lac.

M-am limitat strict la partea care îmi păta gâtul. Dacă partea centrală mi-ar fi dat și ea bătăi de cap, cu siguranță ar fi fost acoperită și ea cu lac incolor.

            În cazul inelului, însă, pentru exterior am apelat la vopsire, pentru că aveam nevoie de refacerea culorii, și nu doar de protejarea pielii în zona în care îl port.

Astfel, am folosit o ojă argintie care, trebuie să vă spun, pur și simplu a readus inelul la viață! Din culoarea închisă și pătată pe care o căpătase după purtare, acum arată ca nou.

            Pentru partea interioară am folosit doar lac incolor, ca să nu îmi mai lase urme negre pe deget, însă, dacă vă deranjează degradarea culorii metalului și pe interior, puteți, desigur, să folosiți oja argintie și aici.

            Dacă accesoriul pe care încercați să îl reparați este auriu, folosiți o ojă aurie.

Sau, de ce nu, dacă doriți să schimbați complet aspectul unei bijuterii de care v-ați plictisit – indiferent dacă s-a degradat în timp sau nu –, puteți oricând să o vopsiți folosind orice nuanță de ojă care vi se pare interesantă.

Pont: Aplicarea unei oje albe ca strat de bază va intensifica următoarea culoare (argintiu/auriu/etc.) pe care o veți aplica (lucru util în cazul în care bijuteria s-a înnegrit considerabil).

            Este posibil ca, în timp, stratul de lac sau de ojă să dispară (gândiți-vă ce se întâmplă cu oja pe care o purtați pe unghii), dar o reaplicare poate fi făcută oricând este nevoie, întrucât nu necesită un efort prea mare, nu-i așa? :)

            Atenție! Nu utilizați aceste proceduri în cazul metalelor prețioase sau al altor tipuri de bijuterii de valoare, întrucât recomandările indicate pot diminua valoarea acestora. Sfaturile mele sunt destinate persoanelor care caută soluții rapide și necostisitoare pentru bijuteriile fantezie.

Sper că v-am putut fi de folos și că vă veți purta în continuare podoabele preferate, fără alte neplăceri!