Showing posts with label Magazine. Show all posts
Showing posts with label Magazine. Show all posts

Sunday, January 10, 2016

Primele cumpărături din Jumbo şi Jysk

La începutul lunii decembrie, mai precis chiar pe 1, am profitat de ziua liberă pentru a ajunge, în sfârşit, la un magazin despre care citisem multe laude, mai precis: Jumbo.

Cu toate că acesta este promovat, în mare parte, ca un magazin care comercializează jucării şi obiectele destinate copiilor, în general, recenziile disponibile online m-au făcut curioasă despre produsele sale din toate celelalte categorii.

În primul rând, vă recomand să vă alegeţi o zi în care să puteţi sta în tihnă la cumpărături. Interiorul magazinului este ENORM şi, chiar dacă nu ne-am oprit la multe dintre raioane, tot am petrecut cel puţin două-trei ore uitându-ne la produsele de pe rafturi, alegând modele, culori şi tot aşa.

Ce veţi găsi în Jumbo? Păi… de toate! Produse pentru bucătărie (mie mi-au plăcut în special cele cu inspiraţie vintage), produse pentru baie şi casă, în general, obiecte de decor, cutii de depozitare, rame foto, tot felul de dispozitive ingenioase care urmăresc să vă facă viaţa mai uşoară, costume pentru petreceri tematice/serbări şcolare/Halloween, pături, perdele, covoraşe, o gamă foarte mare de produse de papetărie şi de articole de birou, nimicuri din plastic, accesorii auto, foarte, foarte multe jucării etc.

Preţurile practicate sunt mai mult decât bune, aşa că fiţi pregătiţi să plecaţi de acolo cu multe sacoşe după voi. :)

Singurele raioane mai limitate mi s-au părut cele de haine. La Jumbo se comercializează doar haine "de casă", comode (nu ştiu cum să le clasific altfel): pijamale, halate, treninguri etc. Acest lucru este valabil atât pentru hainele pentru copii, cât şi pentru adulţi. De asemenea, nu cred că există cabine de probă şi presupun că de aceea nici nu aduc haine care ar necesita o măsură exactă pe corp.

Produsele pe care, în schimb, nu le-aş cumpăra nici măcar din curiozitate, sunt cele destinate îngrijirii corporale/înfrumuseţării. M-am uitat pe la rafturi, însă toate produsele de machiaj îmi inspirau neîncredere şi ingrediente ieftine şi de o calitate mai proastă chiar decât chinezăriile care se găsesc pe la tarabe şi chioşcuri în mod normal. La fel arătau şi gelurile de duş, şampoanele şi alte produse din această categorie, aşa că am zis "pas" şi am trecut la alte lucruri mai interesante.

Să o luăm cu începutul însă.

Fiind luna decembrie, o bună parte din suprafaţa magazinului, încă de la intrare, era destinată decoraţiunilor de brad şi obiectelor cu tematică de Crăciun. Am o slăbiciune pentru atmosfera de Crăciun, aşa cum cred că se întâmplă în cazul multora dintre noi, fiindcă îmi trezeşte o mulţime de amintiri plăcute din copilărie şi, ascultând colindele din fundal, mi-a plăcut mult să văd toate steluţele, globurile de sticlă cu zăpadă, instalaţiile luminoase şi Moşii bărboşi care râdeau jovial, surprinşi pe obiecte din ceramică.

Am fost cu cineva care a găsit toate lucrurile necesare pentru cadoul pe care urma să îl facă persoanelor la care mergea în vizită de Crăciun - o parte din el având o temă tradiţională şi cealaltă parte fiind dăruită în spirit de glumă, aşa că vi-l prezint şi vouă.

În prima poză puteţi vedea un platou din sticlă - 14,99 lei, un set de căni - 14,99 lei (spre ieşirea din magazin am văzut o mulţime de căni frumoase, însă colecţia mea este deja neîncăpătoare în dulapul de acasă…), un prosop de bucătărie - 4,99 lei, dar şi hârtie igienică imprimată cu Euro - 5,99 lei (se găsesc tot felul de obiecte cu temă haioasă, inclusiv şerveţele şi alte bazaconii) şi monede din ciocolată - 3,99 lei, ca să facem haz de necaz de cât de bine ne va merge în noul an. ;)

Cât despre mine, nu am putut să nu fiu atrasă de produsele de papetărie, aşa că m-am învârtit destul de mult pe acolo, umplându-mi coşul cu lucruşoare frumoase pe care le ţin acum la îndemână pentru a fi mai organizată când am nevoie să notez câte ceva la calculator.

Când am găsit agenda cu aspect de carte veche - 9,99 lei, m-am îndrăgostit pe loc de ea. Ştiu că o mai văzusem în câteva review-uri online, însă nu mi-am dat seama cât de frumoasă este cu adevărat decât atunci când am ţinut-o în mâinile mele.


Nu îmi plac agendele cu foi complet albe, precum colile de desen. Această agendă are, însă, cele mai frumoase imagini de fundal pe care le-aş fi putut vedea. Sunt pasionată de călătorii şi de lucrurile vechi, aşa că am ştiut imediat ce am răsfoit-o că trebuie să fie a mea.



Carneţelul cu spiră "Keep calm and carry on" mi-a adus aminte cu melancolie de concediul din Anglia (era arhiprezent în magazinele cu suveniruri de acolo) şi cum sloganul oricum îmi sare în ochi peste tot pe internet, am cedat tentaţiei şi l-am cumpărat. La urma urmei, la preţul de 1,49 lei, nici că am remuşcări.

Mapa din plastic cu cranii - 1,49 lei - trebuia să fie a mea, din motive de estetică personală - dacă e negru şi are cranii, sigur se găseşte la mine în casă. :))

Pătrăţelele din plastic sunt cuburi "de gheaţă" (umplute cu lichid, de fapt) reutilizabile. Caut de mult timp o tăviţă din silicon cu forme simpatice pentru gheaţă, însă niciodată nu mi-a plăcut ceea ce am găsit. La 3,99 lei, am considerat că merită să văd cât de bine ne vom împăca. Aş fi preferat să fi fost toate albe/transparente, pentru a imita gheaţa şi a nu fi atât de vizibil faptul că sunt din plastic, atunci când sunt introduse în pahar, însă nu era disponibilă o altă variantă.

Acum, după ce le-am folosit, singura mea recomandare ar fi să le grupaţi pe toate într-o punguţă atunci când le introduceţi în congelator (producătorul ar fi trebuit să le vândă din start cu aşa ceva, din punctul meu de vedere), pentru că, altfel, există riscul ca mirosul mâncării de prin congelator să se transfere asupra plasticului cuburilor. Acasă, aveam ceva carne afumată pe acolo, iar mirosul a fost complet descurajant în momentul în care l-am simţit în băutura pe care mi-o pregătisem.

Însă cuburile sunt bune şi mi se par practice, aşa că le voi folosi în continuare, acum că le-am spălat şi le-am grupat cu mai multă atenţie.

Ocazional, îmi fac măşti pentru păr cu ulei de nucă de cocos, care necesită să stau cu capul acoperit mai multe ore, pentru ca masca să îşi poată face efectul. Căştile mele de duş erau pe terminate, aşa că am cumpărat un set de patru la doar 1,99 lei.

Sunt un om serios. Foarte serios. Extrem de serios. Dar Hello Kitty? Îmi pare rău, dar nu îi pot rezista! :)
Am găsit multe lucruri pentru copii cu Hello Kitty şi am suspinat că nu le pot cumpăra, însă când am găsit-o şi la raftul cu placemat-uri (suporturile acelea care se pun pe masă, sub farfurii), am avut un motiv să zâmbesc larg - 5,99 lei.

La casele de marcat, lume multă, mon cher! Nu ştiu dacă aşa este de obicei sau dacă s-a întâmplat aşa doar pentru că era zi liberă de la muncă şi mai era şi luna cadourilor, însă toată lumea părea să fie la ieşirea din magazin şi avea coşurile burduşite.

Cât am aşteptat la coadă, bineînţeles că ni s-a lipit de mână şi o cutie cu rulouri din napolitană umplute cu cremă de ciocolată (4,49 lei), care, apropo, s-a dovedit a fi chiar bună, în ciuda neîncrederii cu care mă uitam la ea.

Înainte de a intra în Jumbo, însă, ne-am oprit, tot pentru prima oară, şi în Jysk.
Aici am găsit ceva la care râvneam de muuultă vreme, mai precis, organizatoare transparente pentru farduri şi alte produse cosmetice. Le-am tot văzut la tipele de afară care au canale pe YouTube cu tutoriale de machiaje şi care şi-au transformat casele în adevărate sanctuare de depozitare a produselor de înfrumuseţare.

Apoi, după câţiva ani, au început să apară online şi pe la noi: fie le aducea câte o persoană cu spirit întreprinzător, "la comandă", şi atunci preţul cerut devenea exagerat de mare, fie se mai lăuda câte o bloggeriţă că şi l-am comandat de prin ţările asiatice şi i-a ajuns spart.

Oftam mereu când vedeam cât de frumos se văd în suporturile acestea produsele, la tipele de prin State, aşa că, atunci când le-am văzut la Jysk, aproape că am ţopăit de fericire.

Unul este compartimentat şi neacoperit (19,99 lei) - eu l-am pus pe poliţa din baie şi îmi ţine acum toate rujurile şi câteva sticluţe cu produse pentru faţă, unde îmi sunt nu doar accesibile, ci şi vizibile.

Iar celălalt (39,99 lei) are două sertare lungi, în care se pot depozita şi obiecte mai lungi, precum rimelul sau alte tuburi cu dimensiuni variabile, precum primere sau alte produse pentru faţă. Am introdus, de probă, şi o sticluţă de ojă cu un format mai mare (am ales aleatoriu OPI), pentru a vă face o idee despre dimensiunea generoasă din interiorul sertarului.

Organizatorul include şi materialul negru antiderapant pe care îl puteţi aşeza la fundul fiecărui sertar, astfel încât produsele pe care le depozitaţi să nu se mişte în momentul în care glisaţi sertarul.

Ambele suporturi sunt realizate dintr-un material foarte dur şi rezistent şi sunt calitative, aşa că vi le recomand cu încredere!

Am găsit organizatoare de acest tip, apoi, şi în Jumbo, însă cu alte dimensiuni şi formate, aşa că nu regret că le-am cumpărat pe ale mele din Jysk.

Jysk este un magazin micuţ, însă, dacă tot sunteţi în zonă, nu strică să aruncaţi un ochi şi pe acolo. Am văzut nişte pernuţe decorative care mi-au atras atenţia, precum şi câteva corpuri de mobilier mai mici care mi s-au părut interesante.

Cât despre Jumbo, mi-a plăcut mult pentru preţurile mici şi pentru gama variată de produse şi de opţiuni. Aş recomanda o vizită la acest magazin oricui îşi doreşte să îşi decoreze o casă nouă sau să cumpere lucruri care să îi înfrumuseţeze locuinţa, persoanelor care îşi doresc articole accesibile pentru birou sau pentru ghiozdanul celui mic, dar şi dacă sunteţi în căutare de obiecte inedite pentru o petrecere sau dacă doriţi să găsiţi inspiraţie pentru un cadou.

De abia aştept să ajung la ei din nou! :)

Sunday, September 28, 2014

Burete pentru machiaj şi dischetă pentru exfolierea feţei


Am încercat să exprim cât mai clar în limba română titlul referitor la produsele care m-au încântat cel mai mult după ultima tură de cumpărături din DM.

Mai precis, conform etichetelor, este vorba despre "pad pentru machiaj" şi "dischetă peeling faţă + masaj".

Să le luăm pe rând.

Cred că vi s-a întâmplat şi vouă să încercaţi să vă aplicaţi fond de ten pe faţă şi să descoperiţi că, în loc să vă ascundă micile imperfecţiuni sau vreo pată roşiatică, fondul de ten pur şi simplu evidenţia până şi cele mai mici porţiuni de piele uscată. Mă confrunt adesea cu această situaţie, în special după tratarea cu soluţii mai acide a câte unui coş. A doua zi, chiar dacă acesta şi-a mai redus dimensiunile, doresc să acopăr zona care are în continuare o altă culoare decât restul pielii, dar ştiu întotdeauna că, din cauza pielii descuamate din jurul punctului cu pricina, fondul de ten va arăta pur şi simplu mai rău.

Ei bine, fie că vă confruntaţi cu aceeaşi situaţie, fie că pur şi simplu aveţi tenul uscat şi vă deranjează aspectul neplăcut al pielii feţei, vă recomand această dischetă pentru exfolierea feţei, din toată inima. Este unul dintre produsele proprii DM şi m-a costat 8,99 lei (poate fi găsit în zona unde sunt expuse accesoriile mărunte - unghiere, bigudiuri, pensule pentru machiaj; dacă tot nu îl ochiţi, cel mai sigur întrebaţi una dintre angajate, care întotdeauna sunt dispuse să ajute şi amabile, lucru care mă încântă).


Discheta este făcută dintr-un cauciuc foarte moale şi flexibil. Iniţial eram convinsă că perişorii aceia îmi vor irita pielea şi îmi vor lăsa faţa roşie, însă materialul este incredibil de delicat şi nu veţi simţi absolut niciun fel de disconfort în timpul utilizării.
De fapt, cred că tocmai de aceea am fost şi sceptică după prima utilizare. Pe vechiul principiu din popor că dacă un medicament nu e amar, sigur nu e bun de nimic, mă gândeam că dacă nu am simţit că îmi jupoaie pielea (glumesc, desigur), mai mult ca sigur că am dat banii degeaba.


După prima utilizare nu am observat cine ştie ce diferenţă şi mă deranja mirosul de cauciuc al dischetei pe care, deşi o spălasem de mai multe ori înainte de folosire, nu ieşea deloc din produs.

Ei bine, începând cu a doua zi, am devenit fană convinsă a acestei dischete exfoliante. Deşi în timpul utilizării propriu-zise nu se simte că ar face vreo diferenţă (din contră, e destul de plăcut să îţi masezi faţa cu aceasta), tenul rămâne efectiv neted, uniform şi curat.

Mai mult, după câteva utilizări repetate, mirosul acela de produs nou din cauciuc a dispărut complet.



Eu o aplic aşa:
1. În cursul săptămânii, zilnic, îmi umezesc şi acopăr faţa cu loţiunea de gomaj pe care o foloseam şi până acum. Însă, în loc să o clătesc, folosindu-mi degetele ude aşa cum procedam în trecut, întind şi masez în acelaşi timp cu mişcări circulare loţiunea, folosind discheta exfoliantă.

Iniţial mă temeam că particulele exfoliante din gelul pe care îl folosesc vor rămâne prinse între dinţişorii dischetei, însă aceasta este extrem de flexibilă, astfel încât, sub jetul de apă şi câteva mişcări din partea mea, reuşesc să o curăţ perfect.

Apoi mă clătesc pe faţă în mod normal şi îmi continui rutina de îngrijire a tenului ca şi până acum.

2. În week-end îmi fac întotdeauna o mască, pentru că am mai mult timp la dispoziţie. Mai întâi îmi curăţ tenul, iar apoi aplic miere (preferabil cu o consistență mai groasă - altfel veţi alerga prin casă cu mierea picurându-vă de zor pe haine) şi o las cât mai mult posibil, până când simt că începe să se scurgă singură (am găsit o miere polifloră care stă cuminte pe ten aproape jumătate de oră, aşa că mă pot bucura de timpul îndelungat pe care îl are la dispoziţie pentru a-mi hidrata pielea). Apoi, deasupra chiuvetei, adaug puţin câte puţin bicarbonat de sodiu (are rol de exfoliant natural şi, în acelaşi timp, curăţă porii astupaţi cu impurităţi), frecând tot acest amestec pe ten cu discheta exfoliantă.


Rezultatul? Ei bine, nici mie nu îmi vine să cred, dar, de când am început să folosesc această dischetă de la DM, am scăpat complet de punctele negre (în special cele cu adevărat vizibile care îmi acopereau nasul şi porţiunea din jur)! Este de-a dreptul incredibil. Tratamentul este absolut delicat şi inofensiv pentru piele, ba mai mult, acum reuşesc să aplic fond de ten în orice zi în care îmi doresc, fără a lua în calcul dacă faţa mea a fost supusă vreunui tratament anti-acneic cu o seară în urmă sau nu.

Nu voi mai cheltui deloc bani pe benzile pentru puncte negre, care niciodată nu aveau rezultate complet satisfăcătoare, şi nici pe măşti minune care fie îmi uscau cumplit faţa, fie îmi lăsau în urmă o peliculă uleioasă.

Motivul pentru care am ajuns, de fapt, la acel raion din DM, este pentru că întrebasem una dintre angajate despre bureţeii pentru aplicarea fondului de ten lichid. Căutam o pungă cu bureţi triunghiulari clasici care ştiu că se găseau prin toate magazinele. Eu nu i-am încercat niciodată, aplicându-mi întotdeauna fondul de ten folosindu-mi mâinile curate şi nimic mai mult. Însă, cum nu eram complet mulţumită de rezultatul pe care îl obţineam, m-am gândit să testez cea mai simplă şi la îndemână variantă pentru o neprofesionistă în ale machiajului ca mine.


Vânzătoarea m-a întrebat dacă nu mă refer cumva la un "pad pentru machiaj", marcă proprie DM (la preţul de 16,99 RON). Văzusem destule prezentări pe youtube şi în blogosfera internaţională de frumuseţe despre celebrul Beauty Blender (atât varianta originală, cât şi versiunile generice), însă, cum nu mă declar eu cine ştie ce expertă în domeniul machiajului, nu mi s-a părut un produs de care aş avea nevoie.


Ei bine, întrucât domnişoara din DM a căutat prin tot raionul pentru mine şi mi-a arătat că nu aveau nimic altceva decât acest pad şi discheta pentru peeling de care vă spuneam la început, le-am luat pe amândouă. :)

Am fost inspirată să caut câteva instrucţiuni pe youtube despre utilizarea corectă a acestui burete pentru fondul de ten, fiindcă sigur nu aş fi procedat corect din proprie iniţiativă.
Mai precis, înainte de utilizare, buretele se udă bine cu apă, iar apoi se stoarce, până când rămâne doar umejor. Motivul? Un burete uscat ar absorbi tot fondul de ten lichid pe care îl aplicaţi pe el. Fiind ud, fondul de ten rămâne la suprafaţa buretelui, transferându-se astfel pe faţa voastră în loc să intre tot în burete.


Aplicaţi o cantitate mică pe spatele mâinii curate şi luaţi fondul de ten cu buretele umed. Apoi, prin tapotare (pentru cititoarele novice în taina machiajului, gândiţi-vă că aţi "ştampila" delicat toată suprafaţa pielii, deci nu prin frecare sau întindere, aşa cum aţi face în cazul utilizării cu o pensulă), acoperiţi-vă întreaga suprafaţă a feţei.

Mie, aplicarea mi se pare mi-nu-na-tă! Este incredibil de plăcut şi de relaxant să simţi bureţelul acesta moale şi umed cum îţi atinge uşor faţa. În plus, acoperirea (care depinde, desigur, şi de fondul de ten pe care îl folosiţi) este absolut ireproşabilă. Nu îmi venea să cred! Aveam un coş insuportabil cauzat de acneea nodulo-chistică şi mă scotea din minţi pentru că era odios de vizibil. Ei bine, nu doar că am reuşit să îl acopăr în mod perfect uniform cu tot restul feţei, dar tenul meu arăta 100% natural. Pur şi simplu nu se vedea că port fond de ten pe faţă.

Când îmi foloseam degetele pentru aplicare, rămâneam întotdeauna cu dâre şi existau mereu unele porţiuni mai intens colorate cu fond de ten decât altele, astfel încât rezultatul final deseori mă nemulţumea şi ajungeam să mă demachiez, dezamăgită.

Acum, aplicarea fondului de ten îmi oferă un rezultat perfect de fiecare dată, iar procedeul durează foarte puţin.

Vorbind despre curăţarea dischetei pentru exfoliere şi a buretelui pentru machiaj (care, evident, trebuie făcută zilnic pentru orice produs reutilizabil care intră în contact cu faţa), pe etichetele produselor se recomandă curăţarea cu şampon, care mie sincer nu mi-a surâs. Am încercat iniţial să folosesc gel de duş pe burete, dar nu a mers.
Până la urmă, cea mai practică şi simplă soluţie era chiar în faţa ochilor mei: curăţ ambele produse cu nimic mai mult decât apă caldă şi săpun. Faceţi clic aici pentru a vedea cum se curăţă un bureţel de tipul acesta, folosind acest procedeu.

Le pun apoi pe o farfurie să se usuce şi ştiu că a doua zi vor fi perfecte pentru o nouă utilizare.


Discheta din cauciuc a venit cu propriul ei portofel din plastic, iar buretele are o cutiuţă cilindrică, însă, cum le folosesc zilnic, prefer să le ţin pe farfuria pe care le pun la uscat, fiindu-mi mai la îndemână.

În concluzie, ţinând cont de preţurile mai mult decât rezonabile şi de rezultatele cu adevărat surprinzătoare pe care le-am obţinut, vă sfătuiesc să le încercaţi şi voi dacă aveţi ocazia! Mi se întâmplă rar să am ocazia să descopăr produse care să mă mulţumească atât de mult.

Wednesday, April 23, 2014

Clarins - ulei cu lotus pentru ten mixt şi gras


Am aflat despre uleiul Clarins pentru ten gras accidental, clickuind de zor printre noutăţile postate pe Diary of a Beauty Addict.

Auzisem de multe ori cum lumea laudă diverse uleiuri - pentru corp, pentru păr şi aşa mai departe, însă mereu săream peste articolele cu pricina. La urma urmei, am tenul gras (şi când spun „gras”, imaginaţi-vă că dacă aţi freca o felie de pâine de faţa mea, ar fi gata tartinată pentru micul dejun :) şi, din păcate, nu prea exagerez), aşa că mi se părea un nonsens să folosesc orice produs pe bază de substanţe… păi… grase. Adică, să o luăm logic - te-ai gândi să îţi dai cu ulei pe faţă dacă faţa ta colcăie de sebum deja? Nu? Nici eu.

Totuşi, exprimarea „ulei pentru ten gras” m-a stârnit prea tare pentru a sări peste articol şi uite aşa am început să mă documentez şi să aflu despre cât mai multe păreri. Cică e de bine cu uleiul ăsta pentru oameni ca mine. Şi lumea cântă ode şi spune că „Schimbarea la faţă” nu ar fi nimic religios, ci reacţia pe care o ai când te vezi în oglindă şi vezi cât bine ţi-a făcut chestiuţa asta magică. Măi să fie.

Aşa că am pus frumos mâna şi mi-am comandat o sticluţă şi eu, la 141 RON pentru 30 ml, cum vă ziceam aici.


Toate recenziile au dreptate. Mirosul este aproape imposibil de descris. E minunat faptul că este produs din 100% extras de plante, iar parfumul natural al acestora este absolut revigorant. Lumea îl compară cu senzaţia pe care o ai la munte când inspiri adânc aer curat sau cu iarbă proaspăt tăiată amestecată cu busuioc proaspăt şi o mulţime de alte plante parfumate. Credeţi-mă, e greu de surprins în cuvinte.

Tocmai acest miros puternic m-a speriat puţin prima dată. După cum scriam în postarea despre comanda făcută pe aoro.ro, mi-am luat şi nişte mostre de parfum. Ei bine, în prima zi nu am folosit niciun parfum, fiind convinsă că nu voi mai putea mirosi nimic altceva decât acest amestec de plante de pe faţa mea.

Staţi liniştite. Odată produsul intrat în piele (ceea ce se întâmplă rapid), mirosul dispare şi el, aşa că, dacă sunteţi sensibile la produsele cu miros puternic (fie el şi plăcut), puteţi folosi Clarins în siguranţă.

[Cu această ocazie, am văzut că multă lume se întreabă dacă parfumurile de pe aoro.ro sunt originale. Ei bine, da! Am cumpărat două mostre de apă de parfum - Viktor & Rolf - Flower Bomb şi Guerlain - Samsara şi persistă cu brio pe pielea mea, de dimineaţă până seara. Eşarfa şi haina îmi miros puternic a parfum de câte ori trec pe lângă cuier şi la fel se întâmplă şi cu perna pe care dorm.

Singura dificultate dacă vă cumpăraţi mostre constă în desfacerea recipientelor minuscule (seamănă cu fiolele de esenţe pentru prăjituri). Dacă aţi reuşit să deschideţi dopul, vă recomand să NU mai închideţi sticla complet fiindcă veţi trece prin acelaşi chin de fiecare dată şi, spre uimirea mea totală, cantităţile acestea infime oferă un număr foarte mare de aplicări (care implică multe lupte cu capacul). Eu de abia am ajuns la jumătatea fiecărei sticluţe de 1 ml!

După ce mi-am frânt degetele şi am atentat la sănătatea unghiilor, m-am înfipt cu vârful unei forfecuţe metalice şi am reuşit, spre ruşinea mea, să rup dopul de plastic al uneia dintre ele.



La al doilea recipient aveam deja experienţă, aşa că, după prima folosire, am lăsat dopul întredeschis, ca să îmi fac viaţa mai uşoară. Evident, recipientul nu va sta în picioare, aşa că folosiţi un pahar de dimensiuni mici în care să îl depozitaţi, fără a vă mai face griji că ar putea cădea sticluţa cu capacul întredeschis.]

În pliantul însoţitor se oferă câteva indicaţii concise referitoare la aplicare. Folosiţi pipeta prevăzută în sticluţă pentru a vă pune câteva picături în palmă (întrucât recipientul meu este plin, practic las cam patru picături să se scurgă singure, fără a apăsa pe pompiţă deloc, şi trasez o linie în podul palmei cu acestea). Apoi, uniţi-vă palmele, pentru a încălzi uleiul. Cu palmele acum unse cu Clarins, apăsaţi uşor pe faţă, acoperind pe rând toată suprafaţa pielii - evident, evitând zona ochilor.



În general, prima parte a feţei pe care am pus mâna este expusă unei cantităţi mai mari de ulei, aşa că întind orice exces care nu a intrat încă în piele, la fel cum aş proceda cu orice cremă de faţă, folosind buricul degetului.

Aplicarea mi s-a părut neobişnuită la început, însă acum trebuie să recunosc că este ritualul meu zilnic care mă binedispune. Gestul de a-mi acoperi faţa timp de câteva secunde, presând uşor cu palma încălzită şi acoperită cu un ulei foarte plăcut parfumat chiar m-a cucerit.

În broşură, recomandarea este ca aplicarea să se facă seara, pe faţa curată (după folosirea unui tonic de faţă), urmând ca rezultatele a fi observate dimineaţa.


Am făcut un experiment la început şi am înlocuit crema matifiantă pentru ten acneic pe care o foloseam (în paranteză fiind spus, indiferent de marcă, nicio cremă de acest gen nu s-a dovedit niciodată a fi matifiantă - mai puţin o cremă de la Vichy care arăta perfect fix cât ieşeam pe uşă şi mergeam spre serviciu, moment în care sebumul meu revenea instantaneu, cu plăcerea lui sadică de a mă chinui) cu acest ulei, dimineaţa, înainte de a pleca.
Eram convinsă că voi luci mai ceva ca o tigaie pregătită pentru prăjit, acoperită cu uleiul pe faţă, însă, spre surprinderea mea, în aproximativ zece minute Clarins îmi şi intrase în piele şi luase cu el şi parfumul său neaşteptat.

De atunci, folosesc Clarins în fiecare dimineaţă şi nu aş proceda altfel pentru nimic în lume!

Vă recomand să încercaţi diverse aplicări, pentru a vedea ce vi se potriveşte vouă mai bine.

Cât despre rezultate? Da, Clarins cu Lotus chiar normalizează pielea feţei.
Nu vă imaginaţi că îl folosiţi o dată şi din acel moment, tenul vostru va deveni din gras, normal, pentru totul restul vieţii. Evident că niciun produs cosmetic nu va putea să schimbe aceste caracteristici ale corpului nostru.

Am întrerupt folosirea sa timp de câteva zile special pentru a afla dacă pielea mea va sesiza că s-a schimbat ceva şi trebuie să spun că diferenţa a fost enormă!

Îl folosesc zilnic pentru că, zi de zi, reuşeşte să îmi aducă aspectul gras al pielii mai aproape de normalitate.
De asemenea, porţiunile descuamate sau unde pielea este uscată excesiv - în cazul meu, pe bărbie, în jurul gurii şi a nasului şi eventualele zone în care am aplicat tratamente acide pe câte un coş nesuferit, sunt ajutate să îşi revină.

Dacă ar trebui să descriu într-un singur cuvânt efectul uleiului cu lotus Clarins asupra pielii, acesta ar fi: UNIFORMIZARE. Zonele lucioase nu mai sunt atât de lucioase, iar cele uscate nu mai sunt atât de uscate.
Parfumul este plăcut.

Aplicarea este relaxantă.

Dacă singurul motiv pentru care nu l-aţi cumpărat până acum este preţul, vă încurajez să nu mai ezitaţi.
Deşi îl folosesc zilnic de peste o lună, ţinând cont de cantitatea infimă necesară unei aplicări, sticla mea pare în continuare neîncepută, ceea ce mă face să cred că pot folosi liniştită acest produs tot anul, astfel încât investiţia este justificată.

Vouă ce produse Clarins v-au plăcut?

Saturday, March 8, 2014

Aoro.ro


Această recenzie este mai mult decât întârziată.

Am dat prima comandă de pe site-ul de produse cosmetice şi parfumuri aoro.ro în anul 2012, când, în căutare disperată de un produs care să îmi îmblânzească părul veşnic electrizat, cu "antenuţe" care stau ridicate în toate direcţiile (cred că prind posturi străine sau poate informaţii transmise de NASA, cine ştie…), căutam Tigi - Control Freak, ser pentru păr indisciplinat (frizzy hair).

Am făcut comanda în luna ianuarie şi, în acel an, chiar începând cu a doua zi, România a fost înghiţită de zăpezi. Ştiu că mai toate drumurile erau blocate, la ştiri se tot arătau reportaje cu armata care săpa de zor pentru a scoate oamenii ale căror case fuseseră îngropate în nămeţi… ce să mai, iarna se dezlănţuise furioasă atunci.

Am primit un telefon prin care mi s-a spus că se vor depune toate eforturile pentru a mi se onora comanda, însă, ţinând cont de condiţiile de forţă majoră care, evident, nu puteau fi controlate de firma de curierat, era foarte probabil ca transportul să înregistreze întârzieri.
Mi s-a părut normal. La urma urmei, dacă drumurile publice sunt închise, cu ce să te aştepţi să vină curierul (în cazul meu, Cargus)? Cu sania? Aşa că am acceptat situaţia şi chiar mă gândeam că va dura câteva săptămâni până la sosirea coletului, ţinând cont de faptul că vremea de afară nu părea să dea semne de îmbunătăţire prea curând.

Ei bine, iată că în câteva zile, pachetul de la aoro.ro a sosit, exact la termenul declarat iniţial. Am fost plăcut impresionată!

Pe site-ul lor sunt date câteva indicaţii referitoare la verificarea preliminară a coletului înainte de acceptarea acestuia. Mai precis, banda adezivă nu trebuie să fie ruptă sau suprapusă (contrariul ar indica faptul că altcineva a deschis pachetul înainte de a ajunge la voi, iar apoi a încercat să îl lipească la loc), iar cutia nu trebuie să fie udă sau să miroasă puternic a parfum (se aplică în cazul cremelor sau a parfumurilor care s-ar fi putut sparge în timpul transportului, de exemplu).

Cutia a ajuns intactă. În interior găsiţi factura emisă de aoro.ro, împreună cu produsele comandate, strâns înfăşurate în folie cu bule de aer, lipită la rândul său cu bandă adezivă. Eu oricum aveam o sticlă din plastic, aşa că, teoretic, riscul de a se sparge pe drum era mai mic. Totul arăta impecabil.


La orice comandă făcută, site-ul oferă întotdeauna un mic cadou, unde aveţi opţiunea de a alege dintre diverse eşantioane, în funcţie de oferta curentă: şampon, cremă etc.

Produsele sunt originale şi, partea cu adevărat grozavă este că întotdeauna au preţuri mai bune nu doar decât alte magazine online, ci chiar şi faţă de magazinele de profil offline (precum Sephora, Douglas etc.), chiar dacă luaţi în calcul şi costul transportului. De asemenea, oferta lor include şi multe articole care nu se găsesc în România, ceea ce, pentru mine, face şi mai atractivă gama lor de produse.

Dacă ar fi să fac o recenzie nu a magazinului online, de această dată, ci a Tigi - Control Freak, trebuie, din păcate, să spun că nu s-a dovedit a fi soluţia pentru problema mea.

Pe părul umed şi pieptănat, aplic o cantitate foarte mică de produs, de dimensiunea unui bob de mazăre, pe care o întind pe toată suprafaţa părului. Produsul este verde în sticlă şi are nişte particule strălucitoare, însă se aplică transparent şi fără urme de sclipici (m-ar fi îngrozit altfel!).

Totuşi, diferenţa faţă de cum arată părul meu zburlit fără aplicarea acestui produs este aproape inexistentă, motiv pentru care Tigi ester o dezamăgire pentru mine, în ciuda laudelor pe care le primeşte produsul de la alte bloggeriţe. (Dacă vreo cititoare a reuşit să găsească un produs de disciplinare a părului, care chiar să merite banii, vă rog să îmi lăsaţi un comentariu. Tare mi-aş dori să îl descopăr şi eu!)

Cât despre mostrele de şampon şi balsam Goldwell primite cadou la comandă, nu pot spune că am fost impresionată în vreun fel. Nimic deosebit.

---

Trecem peste doi ani şi ajungem în 2014, când am dat o nouă comandă pe aoro.ro. De această dată, am ales Clarins - ulei cu lotus pentru ten mixt şi gras.

Între timp, pentru creşterea şi mai mult a măsurilor de siguranţă, aoro.ro aplică acum o bandă adezivă cu logo-ul firmei atât pe cutia exterioară, cât şi în interiorul cutiei, pe folia cu bule de aer în care sunt învelite produsele. Astfel, e uşor să sesizaţi orice eventuală neregulă. Din nou, coletul a sosit absolut intact la mine.


Dacă tot plăteam transportul, m-am gândit să profit de ocazie şi să îmi satisfac şi alte curiozităţi.

Cred că aţi auzit de faimoasa perie de păr Tangle Teezer. Da, toată lumea (inclusiv eu) are aceeaşi reacţie: "De ce să plătesc mai mult pentru o amărâtă perie pentru păr?"
Ei bine, după ce vuise Internetul de cât de uimitoare este această perie, m-am gândit să caut şi câteva clipuri pe youtube, unde am văzut nişte fete cu părul extrem de creţ sau chiar o perucă unde părul fusese tapat, înnodat şi chinuit în toate modurile posibile, care au reuşit să îşi descurce şi, implicit, să îşi pieptene părul în doar câteva secunde.

Am zis, gata, a mea e! Şi, pentru preţul mai mic decât cel cerut pe site-ul lor oficial din România, am reuşit să mă conving de cât de bună este.
Vă spun cu mâna pe inimă că, dacă aveţi părul creţ sau, în general, dacă părul vă dă dureri de cap (glumă neintenţionată), peria aceasta vă va face viaţa incredibil de uşoară.

Cel mai dificil pentru mine este să îmi descurc părul ud, după baie. De când mă ştiu eram nevoită mai întâi să îmi desfac toate nodurile din păr cu degetele, iar abia după această operaţiune puteam trece la pieptănat, unde iar îmi mai rupeam o mulţime de fire încăpăţânate care nu se lăsau desfăcute.

Cu Tangle Teezer, indiferent de starea părului (ud sau uscat) şi fără niciun alt efort în prealabil, reuşesc acum să îmi perii părul în 30 de secunde. Este pur şi simplu minunată.

Nu, nu vă face masaj, nu vă prăjeşte ouă ochiuri dimineaţa şi nu vă spune cât de frumoase sunteţi, dar de pieptănat? Păi asta ştie să facă perfect! Vă recomand cu toată căldura să o cumpăraţi!

Am mai comandat şi două mostre de parfumuri pe care mă bătea gândul să le cumpăr de ceva vreme, la dimensiunea standard, însă vreau mai întâi să văd cum se comportă pe pielea mea şi cât de mult rezistă.

Aoro.ro are o ofertă destul de variată la capitolul mostre de parfumuri, şi mi se pare o afacere bună să dai 5 sau 6 RON pe o mostră originală de apă de parfum, dacă vrei să testezi mai întâi un produs (sau dacă vrei să faci cadou produsul full-size cuiva, dar vrei să te asiguri mai întâi că îi place).

Am postat o recenzie a uleiului Clarins şi a eşantioanelor de parfum aici. 


Cadoul ales pentru această comandă a fost o mostră de cremă de faţă Dermacol, pe care o voi păstra pentru următoarea excursie în care voi avea nevoie de cât mai puţine produse cosmetice care să îmi ocupe bagajele.

Această recenzie nu este plătită sau sponsorizată, însă cred că poate fi utilă pentru alte persoane care, poate, ca şi mine, ezită să facă o comandă online, neştiind cât de serios este un anumit site. În special în lumea cosmeticelor (şi mai ales a parfumurilor), bântuie foarte multe site-uri cu produse contrafăcute. Am vrut doar să informez potenţialii clienţi că aoro.ro s-a dovedit a fi un site respectabil, cu produse de calitate şi o ofertă cu preţuri întotdeauna competitive, aşa că puteţi comanda cu încredere dacă vă tentează ceva de pe site-ul lor!

Friday, January 3, 2014

Fantezie și ceai


            Sunt o persoană hotărâtă. Când ceva nu îmi este pe plac, e imposibil să mă convingi de contrariul. Ei, dar și când pun pasiune în ceva, e clar că nu va ajunge nimic mai puțin decât o obsesie în toată regula.

            Dar despre ce vorbesc eu aici? Ei bine, despre ceaiuri! Da, recunosc cu încântare că sunt o împătimită a ceaiurilor. De-a lungul timpului am ajuns, precum marii cuceritori de teritorii din istorie, să acaparez dulapul de mirodenii din bucătărie al mamei. A început timid… o cutie aici, câteva pliculețe acolo… doar ca, odată cu trecerea anilor, să adun din ce în ce mai multe pungi, cutii metalice, borcănașe… practic, orice tip de ceai cu miros îmbietor care mi-a trecut prin mână a stat, a un moment dat, la loc de cinste în acest dulap. Și, cu insuportabilul răsfăț cu care singură m-am obișnuit, deschid de fiecare dată ușița, mă uit la toate aromele și tipurile care mă așteaptă cumințele și declar blazată: „Dar nu am nimic de băut!”

            În mod surprinzător, deși am fost și în Londra, nu ceaiul lor a fost cel care m-a impresionat, ci unul cu aromă de pere cumpărat din Berlin - din care mai păstrez și acum cu sfințenie ultimele pliculețe rămase, mai ceva ca moaștele la care se strâng an de an credincioșii, pentru „momente speciale”. Dar nu are sens să vă vorbesc despre el fiindcă nici eu nu i-am mai putut da de urmă. (Dacă a gustat cineva personal vreun ceai cu gust intens de pere, și nu doar ca aromă ascunsă printre multe alte fructe, fie-vă milă de un biet suflet care visează la arome parfumate și dați-mi de veste, vă rog. Mi-aș face provizii cât pentru o viață dintr-un ceai bun.)

            Descoperirea mea recentă, care m-a luat complet prin surprindere, a fost ceaiul marcă proprie Mega Image (am un magazin aproape de ieșirea din metrou, așa că trec destul de des pe acolo) care de la prima probă, mai precis cea olfactivă, a trecut testul cu brio și m-a convins să îl cumpăr.


            De abia acum, fotografiind eticheta, observ că aceste ceaiuri sunt nemțești. Se pare că știu nemții cum să îmi ia mințile cu licorile lor aburinde, fiindcă altfel chiar nu știu cum să îmi explic situația.

            Gama de ceaiuri este destul de variată încât să găsiți ceva pe placul vostru. Știu că include și amestecuri pe bază de ceai negru sau verde, însă întotdeauna am fost fană a aromelor de fructe, cât mai pur redate posibil. Astfel, am ales ceva ce m-a intrigat, ceva ce nici măcar eu, cu impresionanta mea colecție de ceaiuri din expoziția personală, nu încercasem până atunci.

            Mai precis, Rose Fantasy, un ceai nu doar cu aromă sau cu petale de trandafiri, ci cu mulți boboci de trandafiri întregi în interior! Parfumul acestui amestec este atât de puternic încât l-am putut simți în magazin prin punga sigilată.


            Acasă, cad într-o adevărată melancolie de fiecare dată când îl prepar, deoarece întreaga aromă care plutește prin aer îmi amintește de copilărie și de bunica mea care, la sfârșit de vară, strângea un lighean imens plin cu petale de trandafiri și făcea sirop și gem.

            Mirosul acestui ceai este absolut irezistibil, dar chiar și aspectul în sine este cu totul special. Folosesc o linguriță pentru a mă asigura că iau câte puțin din fiecare ingredient. Din fericire, sunt atât de bine distribuite, încât niciodată nu ratez să prind un trandafir.
Am așezat conținutul unei lingurițe pe o farfurie, pentru a surprinde spectacolul vizual, unde coaja de portocală și bobocii de trandafir arată mai bine (și miros de mii de ori mai bine!) decât orice potpourri sau aranjament floral.


            Din punctul meu de vedere, dacă aș cunoaște vreo altă persoană pasionată de ceaiuri, Rose Fantasy mi se pare un cadou ideal. Este delicios, uluitor de aromat și arată aproape… romantic, nu? De asemenea, prețul este unul rezonabil ținând cont de faptul că o pungă este aproape dublă cantitativ decât alte ceaiuri similare pe care le găsiți în mod normal în librării, în ceainării sau în alte magazine de specialitate. Mai precis, ceaiurile de la Mega Image au 80 g și costă 18,9 lei.

            Încântată până peste poate de prima încercare, m-am întors hotărâtă la supermarket, dorind să îmi continui aventura. De această dată am ales Ceaiul cu piersici și caise, din aceeași ofertă. Poate nu la fel neobișnuit ca și primul, însă cu siguranță la fel de bun! Gustul îmi aduce aminte de guma fructată din copilărie pentru care toți copiii se gudurau pe lângă mame până când primeau câțiva bănuți ca să o cumpere de la magazinul de la colț. De ce oare nu ne mai bucurăm și astăzi la fel de mult pentru micile plăceri, mă întreb?...

            Ei, dar să nu cădem în butoiul cu melancolie. Nu de alta, dar ni se răcește ceaiul, nu?

            Întâlnim și aici un ceai de calitate superioară, o aromă incredibil de puternică și de îmbietoare și un gust deosebit de plăcut, remarcându-se în special nota de caise, piersică, ananas și coajă de lămâie. Și acesta îmi parfumează întreaga casă la fiecare ceainic pregătit. E o adevărată plăcere să îl am în bucătărie.

            La final, vă las cu o fotografie comparativă (nu cred că am așezat pungile diferite tocmai pe același plan, din păcate, pentru a face diferența mai clară) între cele două ceaiuri de 80 g, în pungi negre, de la Mega Image, și o pungă pe care o găsiți în mod obișnuit prin magazine (a mea e luată dintr-o librărie), de 50 g. Prețurile sunt similare, dar diferența de gust (și cantitatea, desigur) este incomparabilă!

            Care sunt ceaiurile voastre preferate și care a fost cel mai neobișnuit pe care l-ați încercat? Aveți și alte recomandări?

Tuesday, February 12, 2013

Mega Image Concept Store

Pliante, reclame, bannere – orice aș fi făcut în ultimele săptămâni, ajungeam cumva tot la vestea lansării noului magazin Mega Image de pe Strada Vasile Lascăr din București. Mai bun, mai mare, cu mai multe rarități – acum și cu miros de lămâie! Ok, ultima parte se poate să o fi trecut-o eu, lăsându-mă prinsă în vâltoarea sloganurilor de marketing…

Nu m-am lăsat sedusă de idee (până la urmă ce poate fi atât de nemaipomenit despre deschiderea unui nou supermarket? doar avem atâtea) până în momentul în care m-am trezit în mână cu broșura care promova produsele disponibile în această perioadă. Atât de multe ciudățenii încât nu am putut rezista și a trebuit într-un final să las garda jos și să recunosc că mi-au stârnit curiozitatea!

Așa că, după o scurtă confruntare cu harta, am luat-o la pas weekendul trecut spre piața Gemeni. Dacă mai are cineva curiozități pedestre ca mine, aflați că există două opțiuni pentru cei care vin cu metroul: ori veniți de la Piața Romană și mergeți pe jos un drum relativ drept (e plăcută arhitectura din zonă, așa că m-a încântat plimbarea), ori veniți de la Ștefan cel Mare și, tot așa, mergeți aproximativ drept înainte (pe partea asta nu mi-a inspirat prea multă încredere cartierul, dar poate era ora de vină, cine știe?). Indicatoarele roz cu sigla magazinului sunt plasate strategic, pentru a vă veni în ajutor. În orice caz, pentru fanii Metrorex ca mine, e bine de știut că e ceva de mers, așa că, dacă planificați să faceți cumpărături mai serioase (a se citi „grele”), poate e cazul să vă reorientați spre unul dintre celelalte mijloace de transport recomandate de magazin (eventual, spre mașina din dotare).

Eu am mers mai mult „în recunoaștere”. Pur și simplu am vrut să văd ce altceva se găsește și acolo. Pentru cumpărăturile de zi cu zi pot apela la magazine situate mai aproape de mine oricând, nu?

Odată ajunsă acolo, în magazin, lucrurile arătau bine. Era destulă lume care părea că venise din motive aproximativ similare, fiindcă majoritatea studiam etichetele și produsele necunoscute pe toate părțile. E drept, fiind deschis recent, totul arăta atât de bine probabil fiindcă are încă aerul acela de nou, dar magazinul chiar mi s-a părut în regulă în interior.

Categoriile de produse cuprind, practic, gamele și mărcile de larg consum, cunoscute și disponibile în orice alt magazin, dar și game de produse rare și, oarecum evident, mai scumpe.
Așa că există șanse să fi întâlnit deja unele dintre ele în alte lanțuri de magazine. Eu voi vorbi totuși despre ce a ajuns în coșul meu, indiferent dacă acestea se mai găsesc pe altundeva sau nu.

Dintre lucrurile care m-au tentat, dar pentru care va trebui să fac probabil o altă vizită, întrucât nu le-am cumpărat de această dată, s-au numărat produsele din vânat (mezeluri din mistreț, căprioară sau urs), fructe și legume „cel puțin” exotice (genul pe care nu știi cum să le desfaci sau să le mănânci odată ajuns acasă cu ele), dar și produsele de la standurile altor reprezentanțe, precum înghețata La Strada.

Sunt multe alte lucruri și mărci noi pentru majoritatea clienților. Aș vrea să încerc și berile străine, caramelele cu ciocolată sau mierea cu diverse arome.

În altă ordine de idei, foarte multe lucruri mi s-au părut idei reușite pentru viitoarele zile de naștere ale diverșilor prieteni. Băuturi fine, ciocolată rară, ambalată în cutii foarte frumoase sau ceaiuri în cutii metalice care ar face ulterior o cutie de bijuterii perfectă. Aruncați un ochi peste calendar și căutați o surpriză plăcută pentru următorul sărbătorit, de ce nu?

A fost de-a dreptul distractiv să încerc să descopăr lucrurile nemaiîncercate și să mă străduiesc, în același timp, să îmi stăpânesc entuziasmul de a-mi umple coșul cu de toate. Cum spuneam, raritățile în general cam costă pe măsură, așa că… vreo cinci-șase produse micuțe au ajuns să mă coste un milion dintr-un foc. Păi, e concept store, nu?



Ce am cumpărat?

Ciocolată Dolfin, 11,74 RON bucata: ciocolată neagră, belgiană – una cu levănțică și una cu pere și migdale.


De abia am așteptat să ajung acasă să o desfac.
De când am citit pe blogul From Meg with Love despre fascinația ei pentru levănțică (sau lavandă), am ajuns să privesc și eu altfel planta aceasta, așa că nu am putut rezista tentației de a încerca pentru prima oară ciocolată cu levănțică!

Trebuie să recunosc că nu sunt o fană a ciocolatei negre. Prefer ciocolata dulce, cu diverse creme sau ronțăieli prin ea, așa că am fost surprinsă de cât de mult mi-a plăcut această ciocolată amăruie. Calitatea ei este net superioară ciocolatelor amărui pe care le-am încercat până acum. E fină și are un gust plin, onctuos, care chiar îți umple simțurile cu aroma de cacao de bună calitate.

Încă din momentul în care am desfăcut ambalajul (ușor neatractiv, din punctul meu de vedere), am simțit imediat mirosul de levănțică. Mi-a fost puțin teamă să gust. Oare mă voi simți ca o molie pe punctul de a-și găsi tragicul sfârșit? Hehe. Ei bine, prima bucățică nu m-a făcut în stare să exprim nicio opinie – nici pozitivă, nici negativă. Era pur și simplu… altfel. Îi simți în mod clar gustul, iar parfumul acela se păstrează chiar și atunci când o mănânci. Mi s-a părut oarecum ciudată combinația.

Și m-am surprins când, după câteva ore, mi-a fost poftă să mai mănânc un pătrățel. Și apoi încă unul!

Pe cea cu pere nu am încercat-o încă, însă, din punctul meu de vedere, spun un mare DA acestei mărci. Voi cumpăra și celelalte variante pe care le mai văzusem în magazin, fiindcă, în cel mai rău caz, chiar dacă nu îmi va plăcea aroma (majoritatea erau mai puțin obișnuite), știu sigur că voi primi o ciocolată amăruie foarte bună.


Muștar Crenvurștilă cu tarhon, 3,73 RON borcanul: Cred că nu sunt eu o fană a tarhonului. Am mai avut o experiență neplăcută în concediu, în vară, cu o friptură înecată de-a dreptul în tarhon, care m-a făcut să scriu o critică dură restaurantului la momentul respectiv.


Muștarul acesta nu are nimic, săracul, dar nu mi s-a părut un gust interesant.

Se văd bucățelele de tarhon în interior și se simte o aromă diferită față de tipurile clasice de muștar, însă nu cred că îl voi mai cumpăra.


Sos Geeta’s Mango Chutney, 15,39 RON borcanul: Mmm, da! Da, da, de o mie de ori „da”! Cel mai bun lucru din întreaga experiență de cumpărături.
Dacă vă plac sosurile indiene, vi-l recomand din toată inima. Când l-am luat din magazin, nu am observat că scrie „Medium” (intensitate medie) pe etichetă, dar, dacă sunteți familiarizat cu bucătăria indiană, atunci știți că lor le place mâncarea iute. Ei bine, nu veți suna la pompieri după ce veți pune câteva lingurițe din acest sos în mâncare, însă cu siguranță veți simți pișcătura.

Mie oricum îmi place mâncarea picantă, așa că nu m-a deranjat. Totuși, mă bucur că nu am luat borcanul care mă atrăsese inițial… ceva cu ardei iute și lămâie verde parcă! Brr…

Dacă vă uitați puțin peste ingrediente, vă asigur că nu descriu nici pe un sfert bunătatea acestui sos. E dulce (mango și zahăr), iute (usturoi, piper), acrișor, condimentat și ușor mentolat (de la chimen). E o minunăție, ce să mai!


Noi am adăugat câteva linguri la orezul cu legume și a fost de-a dreptul fenomenal.

Voi încerca toată gama, fără doar și poate!

       Inițial, în pliantul primit mă atrăsese un condiment african (de exemplu, am cumpărat de prin Cora un mix chinezesc pentru friptură sau garnituri, care s-a dovedit a fi cea mai bună combinație de gusturi posibilă și am ajuns să îl pun pe orice). Însă, în magazin, ori se epuizase stocul, ori nu l-am găsit eu (ați stat vreodată să căutați ceva printre zecile de pliculețe și punguțe de la raionul de condimente? îți trebuie o atenție de vultur!), așa că am cumpărat ce am găsit eu mai ciudat.



Mix de condimente Korma (UK), 9,99 RON plicul, de la Magazinul de Mirodenii. Nu am avut încă ocazia să îl încerc. Voi reveni cu recenzia ulterior.


Și, nu în ultimul rând, fiind o împătimită a ceaiurilor, am alergat repede și la secțiunea dedicată cutiilor, plicurilor, cărților (da, sunt niște cărți metalice foarte frumoase în care se depozitează ingredientele uscate) cu ceai. Dacă sunteți dispuși să investiți ceva mai mult în băutura caldă cu care vă delectați, nu ocoliți standul de la Top Tea Company. Au borcănașe care vă vor încânta simțurile, până când vă veți hotărî asupra aromei pe care vreți să o luați cu voi acasă.

Tot acolo veți găsi și accesorii pentru ceai și cafea. Mie mi-a plăcut (din păcate ultima) cană cu picturile lui Gustav Klimt.

Am ales ceaiul Deliciul cireșelor cu migdale, 39,79 RON - o pungă MARE, de 100 g. Prețul variază în funcție de amestec, așa că veniți cu portofelele pregătite!


(Scuzați punga mototolită din poză. Mi-a venit ideea să fotografiez produsele doar după ce m-am luptat să îndes ditamai punga de ceai în una din cutiuțele mele metalice din bucătărie…)

Ceaiul este foarte bun și aromat! Se simte clar gustul de cireșe, culoarea fiind una vișinie, închisă, iar mirosul ingredientelor vă va umple toată camera chiar și după ce s-a încheiat procesul fierberii. Îmi place și voi mai cumpăra, cu siguranță.


Mi s-a spus că pot fi găsiți și într-un magazin propriu, din Băneasa, cu muuult mai multe produse. Pentru detalii, vizitați Livada cu ceai.

În concluzie, dacă sunteți curioși și doriți să încercați lucruri noi, eu zic că merită să dați o fugă până la Mega Image Concept Store. Chiar dacă nu veți pleca burdușiți de cumpărături, tot cred că e imposibil să nu vi se lipească de mână măcar un borcănel sau o sticluță cu ceva curios, importat din cine știe ce țară. Și, ulterior, s-ar putea să vă dați seama că vreți să ajungeți din nou acolo…